Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

Cetatea Râșnov





  LUNI - DUMINICĂ

     
      9:00 - 17:00




PREȚUL BILETULUI
* incepand cu 1 ianuaria 2016 pretul
biletului s-a modificat.

Adulți / seniori  -  12  lei
Elevi / studenți - 6  lei

Studenţii beneficiază de reducere
pe baza legitimaţiei de studii.

Intrarea este liberă pentru persoanele cu dizabilităţi. 





Ghidaje și informații:    

                                                   
Gabriel Guteanu
Tel.: 0740 51 06 65

Email: rasnov.cetate@gmail.com

   

                                       
CONTACT
Administrația Cetății Râșnov:
Primăria Râșnov 
Piața Unirii nr. 12, oraș Râșnov, jud. Brașov           
Tel: +40-0268.230.115
    


 


Cetatea Râşnov este monument naţional clasa "A"

Turiștii pot vizita monumentul istoric și în zilele de sărbători legale, inclusiv de Paști, Crăciun și Anul Nou, programul fiind  cel obișnuit. Străjerii, meșterii și ghizii din cetate își întâmpină oaspeții cu legende și artefacte menite să readucă la viață vremurile de glorie ale mândrei fortăreței de pe stânci, neînfrânte de-a lungul veacurilor.


Aşa cum a declarat într-un interviu acordat în anul 2009, Râşnovul a fost pentru Sergiu Nicolaescu unul dintre locurile preferate pentru realizarea filmelor sale istorice. Datorită regizorului Sergiu Nicolaescu, Cetatea Râşnov a devenit cetatea nemuritorilor cinematografiei româneşti: Amza Pellea, Colea Răutu, Ilarion Ciobanu, Gheorghe Dinică, Jean Constantin, Gina Patrichi. 

Secvenţă din filmul "Nemuritorii" 
 

În incinta Cetății Râșnov este deschis din anul 2008 Centrul de Informare pentru Patrimoniu, un proiect realizat în colaborare de Primăria orașului Râșnov și Asociația Mioritics sub egida UNESCO, având ca scop promovarea itinerariilor culturale din România.

 

 

CETATEA DACICĂ

    Pe Dealul Cetăţii, cercetările arheologice au demonstrat existenţa unor elemente de fortificaţie încă din epoca bronzului. Sistemul defensiv consta din 3 şanţuri şi tot atâtea valuri de apărare, plasate în punctul vulnerabil, adică spre Est. Fortificaţia  dacică este anterioară cuceririi Daciei de către romani şi se pare a-şi afla sfârşitul în preajma războaielor dacice.

    Ultimele cercetări arheologice (2010) par a confirma existenţa pe Dealul Cetăţii a celebrei ,,Comidava”, aşezare dacică menţionată între ,,oraşele strălucite ale Daciei” de către geograful Claudius Ptolemeu din Alexandria Egiptului. Latinizat, toponimul a devenit ,,Cumidava” şi sub această formă apare pe un monument din timpul împăratului roman Alexander Severus (222-235 după Christos).

CETATEA TEUTONĂ

    Cetatea medievală  se presupune că a fost construită în perioada 1211–1225, cât a durat stăpânirea teutonă în Ţara Bârsei, iar după plecarea cruciaţilor, cetatea din lemn a fost reconstruită sau transformată în una din piatră. Deşi nu există nici o menţiune documentară care să confirme această ipoteză, totuşi, fortificarea colinei încă din antichitate, sarcinile militare primite de comunitatea săsească din Ţara Bârsei în a doua jumatate a secolului al XIII-lea, tehnica construcţiei, fundaţia şi elevaţia primei incinte, identificate de majoritatea istoricilor  în secolul al XIII-lea, ar putea fi argumente care să susţină ipoteza existenţei unei cetăţii anterioare primei menţiuni documentare.

BURGUL DE PE DEAL

   Prima menţiune documentară a cetăţii de la Râşnov se referă la o fortificaţie puternică care rezistă asediului inamic şi salvează vieţile locuitorilor refugiaţi între zidurile sale şi datează din anul 1335, când  în timpul unei invazii a tătarilor în Transilvania, Ţara Bârsei a fost pustiită în întregime.

   În anul 1421 este atestat primul asediu otoman. Însă cetatea rezistă eroic şi turcii ridică asediul îndreptându-se spre Braşovul încă nefortificat, pe care îl distrug. Turcii au mai asediat fără succes cetatea din Râşnov şi în campaniile din 1436 si 1441.

   Atât în timpul catastrofelor naturale, cât şi a invaziilor militare şansa supravieţuirii aşezării de la poalele muntelui Postăvarul a fost refugierea locuitorilor săi în cetatea ridicată pe dealul ce domină drumul Branului.

  Cetatea, aşezată pe o stâncă abruptă, este accesibilă numai pe latura răsăriteană. Astfel, arhitectura sa a fost adaptată reliefului, fortificarea urmărind eficienţa apărării dealului, fără nici un fel de pretenţii arhitecturale de înfrumuseţare. Impozantă prin amplasament, pusă în evidenţă şi de dealul defrişat, cetatea a avut ziduri ridicate la o înălţime medie de 5 m., un număr maxim de 8 bastioane şi o intrare puternic fortificată.

  Cetatea comunităţii râşnovene are două curţi: exterioară şi interioară. În curtea exterioară,  numită ,,curtea din faţa cetăţii” sau ,,grădina cetăţii", erau adăpostite vitele. Încă din secolul al XIV-lea, în curtea exterioară a fost ridicată o capelă. Intrarea principală în curtea interioară a cetăţii este precedată de o construcţie circulară fortificată, prevăzută cu numeroase guri de tragere, două herse şi un drum de strajă (Barbacana de Est).

  Datorită numeroaselor invazii militare, cetatea a fost ,,a doua vatră a Râşnovului", locuitorii târgului respectând de fiecare dată acelaşi  scenariu salvator: refugierea în cetate şi apoi refacerea aşezării. În incinta cetăţii erau căsuţele locuitorilor (până în prezent au fost identificate 83 de încăperi), care serveau ca adăpost şi cămară în timpul asediilor.

  În cel mai înalt punct al cetăţii, saşii reformaţi au ridicat în prima jumătate a secolului al XVII-lea o capelă nouă.

FÂNTÂNA CETĂŢII

  Marele dezavantaj al locuirii cetăţii îl constituia lipsa alimentării cu apă. Când asediile se prelungeau, iar rezervele de apă erau pe sfârşite, refugiaţii din cetate ieşeau noaptea pe poarta principală şi aduceau lichidul vital de la un izvor ştiut numai de ei.

  În martie 1612, principele Transilvaniei Gabriel Bathory, duşman al saşilor, în încercarea de a restrânge libertăţile comunităţii saxone transilvănene, a organizat o campanie militară în sudul Transilvaniei. Cetatea Râşnov era apărată de locuitorii din Râşnov, Ghimbav, Cristian şi un detaşament de ostaşi români, care făcuseră parte din armata domnitorului muntean Radu Şerban. Cronicarii saşi susţin că tunurile armatei lui Bathory nu au provocat decât mici stricăciuni zidurilor, însă asediul a devenit deosebit de eficient după ce o parte din trupele inamice au ocupat panta estică, blocând accesul apărătorilor la izvor. Pe 3 aprilie 1612, după negocieri cu principele, fruntaşii comunităţii râşnovene au predat cetatea. Râşnovul a reluat stăpânirea în iunie 1613, în urma unei înţelegeri cu principele, prin care saşii plăteau acestuia o răscumpărare în valoare de 3000 florini pentru predarea cetăţilor Râşnov şi Bran.

  Luptele din 1612 au dovedit necesitatea săpării unei fântâni. Puţul cetăţii a fost săpat în perioada 1623-1640, până la o adâncime de 76 stânjeni, adică 146 m. Deşi există legenda amenajării fântânii de către doi prizionieri turci, cărora li s-a promis eliberarea la terminarea lucrării, fântâna a fost făcută de către meşteri saşi tocmiţi de primăria Râşnovului. Ea a fost folosită până în anul 1850.

COMOARA CETĂŢII

  Cu prilejul asediului de la 1613, partea superioară a turnului Báthory a fost distrusă. Sub zidul prăbuşit a rămas inventarul turnului de apărare: trei căni de cositor cu capac, arme, instrumente, unelte de fier, ghiulele de piatră, ceramică, un ac de păr aurit şi, cea mai valoroasă parte a tezaurului 416 monede de argint. ,,Zestrea” turnului de apărare a fost descoperită în 2001.

MĂRTURIE ISTORICĂ

  În secolul al XVIII-lea schimbarea situaţiei politico-militare din sud-estul Europei în favoarea Imperiului Habsburgic, securizarea graniţelor sale sudice, a permis atât o dezvoltare economică neîntreruptă a Râşnovului, târg de graniţă, cât şi, prin diminuarea pericolului invaziilor militare, o scădere a interesului comunităţii râşnovene pentru întreţinerea cetăţii medievale.

  Mai mult, în 1802 un cutremur a distrus o parte din turnuri şi a grăbit transformarea cetăţii părăsite într-o ruină. În cetate era ţinut doar un singur paznic care trebuia să anunţe prin bătăi de clopot izbucnirea incendiilor.
Totuşi în timpul revoluţiei din 1848-1849, Râşnovul fiind străbătut de armatele revoluţionarilor maghiari, dar şi de trupele imperiale austriece şi ţariste, locuitorii săi au preferat să se refugieze cu avutul lor în spatele zidurilor cetăţii.

REŞEDINŢĂ REGALĂ?

  Impresionaţi de avantajele dobândite de brăneni după transformarea castelului Bran în reşedinţa particulară a reginei Maria, Consiliul orăşenesc din Râşnov, întrunit într-o şedinţă festivă la 2 august 1923, decide dăruirea cetăţii Râşnovului Principelui Moştenitor Carol al României, râşnovenii sperând ca viitorul rege Carol al II-lea să transforme cetatea în ,,reşedinţă de odihnă, ca un loc de relaxare în acest sănătos colţ al Ţării Bârsei”. Însă Carol nu s-a arătat deloc interesat să locuiască într-o cetate medievală, la fel cum nu s-a arătat niciodată deosebit de entuziasmat de ideea mamei sale, regina Maria, de a transforma castelul Bran într-o reşedinţă regală.

RESTAURAREA CETĂŢII

  În 1937, după o vizită în cetatea Râşnovului, Octav Şuluţiu lăsa posterităţii o frumoasă descriere dar şi un înţelept îndemn: ,,Ar fi păcat să se distrugă această mărturie istorică. O reconstituire a ei s-ar impune. Dar nu o renovare care să o falsifice, să introducă elemente noi. Să se întărească tot ce există şi atâta”.        

 Cutremurul din 11 noiembrie 1940  afectează puternic cetatea. Renovarea, de care vorbea şi Octav Şuluţiu devenea absolut obligatorie. Întârziată de război şi de anii tulburi ai instaurării regimului comunist, restaurarea cetăţii Râşnov s-a desfăşurat abia în perioada 1955-56.

CETATEA ŞI FILMUL

  Cetatea Râşnovului a intrat în istoria cinematografiei româneşti mai ales ca decorul preferat de regizorul Sergiu Nicolaescu pentru filmele sale istorice Dacii (1966) şi Nemuritorii (1974).

  În 1967, la Râşnov este realizat filmul Columna, o coproducţie româno-germano-italiană regizată de Mircea Drăgan, avându-i în rolurile principale pe Ilarion Ciobanu, Richard Johnson, Florin Piersic, Antonella Lualdi, Gheorghe Dinică. Filmul a fost nominalizat anul următor  la ,,Globul de aur” şi  la ,,Oscar” pentru cel mai bun film străin. În timpul filmărilor, în cetate s-au descoperit urme de locuire dacice.

ULTIMUL ASEDIU

  În perioada 2000 – 2007, cetatea medievală a fost agresată de intervenţiile ilegale ale chiriaşului cetăţii, SC Drumuri Publicitare SRL, reprezentată de Alberto Drera.  Pe ruinele capelei evanghelice a fost ridicat un turn, în care s-au montat rezervoare de fibră de sticlă, în curtea interioară a fost construită o terasă – restaurant, în căsuţe urmau să fie amenajate spaţii de cazare, capela catolică din grădina cetăţii a fost distrusă în totalitate şi în aceiaşi incintă, terenul a fost nivelat cu escavatorul, determinând o reducere drastică până la anulare în unele locuri a posibilităţii de studiere a stratigrafiei sitului arheologic, iar în turnul triunghiular au fost montate ferestre de tip Vellux etc.

  Primăria Râşnov, proprietarul cetăţii a reziliat în anul 2004 contractul de concesiune şi începând din vara anului 2008 a reluat administrarea, în întregime, a monumentului istoric.

Fotografii de la lucrările de restaurare a Turnului Arcașilor ("Bathory"), finalizate în mai 2012.

      
 
 

 




















cetatea Rasnov
promenada
city centre
trainstation
cheile rasnoavei
skijump
dracula express
biserica evanghelica
biserica veche sf nicolae
biserica noua sf nicolae