Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

Istorie

Istorie


   În perioada 1211 - 1225, Ţara Bârsei a fost stăpânită de Ordinul Sfintei Fecioare Maria a germanilor. Se pare că primii colonişti saşi la Râşnov provin de pe malul stâng al Rinului, din ,,Rosenau”, o aşezare aflată în zona posesiunii de la Koblenz a ordinului teuton. Astfel, denumirea germană, ,,Rosenau”, Valea Trandafirilor, poate fi o amintire a originii primilor colonişti germani. De altfel, încă din Evul Mediu, trandafirul a fost ales ca emblema aşezării.

  1331 - Prima atestare documentară a Râşnovului medieval, sub numele de ,,Rosnou”, într-un document emis de regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, care se referă la locul de origine al nobilului Nicolaus Magnus.

  1377 - În privilegiul de construire a cetăţii Bran, emis de regele Ungariei, Ludovic I cel Mare, este confirmată legătura oraşului Braşov cu cele 13 comune săseşti printre care Rasnow ocupă locul trei. Prima semnalare explicită a aşezării.

  1388 - Râşnovul apare în documente ca Villa Rosarum (Rosendorf) = Satul trandafirilor.

  1402 - Nycolaus de Rosenow este primul râşnovean înscris la Universitatea din Viena.

  1421 noiembrie 21 - Într-un document emis în Ţara Românească (privilegiul comercial al domnitorului muntean Radu II Prasnaglava pentru negustorii Ţării Bârsei), sunt amintiţi Revel Hanăş şi Câstea din Rashnow/Rajnov.

  1427 – Râşnovul este vizitat de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg şi primeşte dreptul de a ţine târg săptămânal în ziua de miercuri.

  1456 Thes, judele Râşnovului face parte dintr-o delegaţie a Ţării Bârsei la Vlad Ţepeş.

  De departe în rândul calamităţilor care au afectat oraşul se disting incendiile. Acest lucru poate fi interpretat ca o dovadă că, în majoritatea lor, casele râşnovene medievale erau construite din lemn: 1335 – primul mare incendiu: tătarii distrug oraşul prin incendiere; 1850, martie, 25 - ultimul mare incendiu: au fost afectate 293 gospodării.

 1510 - Primele date mai detaliate despre populaţia Râşnovului. Atunci aşezarea avea 146 gospodari, 24 văduve, 10 săraci, 9 case goale, 4 oameni în serviciul public, 1 clopotar, 14 ciobani, 8 case cu săraci; Dobridge, zona locuită de români, era o „aşezare separată, condusă de un preot român şi de un cneaz”.

 1516 - Domnitorul Neagoe Basarab scrie braşovenilor: ”Dacă veţi lăsa negustorii noştri, în întreaga ţară, să cumpere în Oradea, Cluj, Timişoara, Râşnov şi toată Ţara Bârsei, noi de asemenea vom îngădui neguţătorilor voştri să cumpere din ţara noastră şi să vândă”.

 1523 - La Râşnov se află, în refugiu, Radu de la Afumaţi, domnitorul Ţării Româneşti.

 Ramura cea mai importantă a economiei locale a fost agricultura. Cele mai cunoscute şi bogate bresle râşnovene erau bresla lemnarilor şi bresla ţesătorilor. Însă un meşteşug deosebit ce a cunoscut o înflorire remarcabilă în Râşnov a fost fabricarea sticlei, atestat documentar încă din 1526.

 1541 - Este consemnat Mihai, preotul bisericii ortodoxe din Râşnov, şcolit în „Ţara Sârbească”.

 1544 - În Râşnov, meşterul Erasmus face praf de puşcă care apoi este cumpărat de braşoveni.

 1550 - În tabelele de impunere ale Râşnovului sunt înregistrate 333 proprietăţi. Cu această ocazie sunt menţionate următoarele străzi: Gespreng Gasz (= Strada Şprenghiului), Burch Gasz (= Strada Cetăţii), Lang Gasz (= Strada Lungă) şi Bulgaria. Jude era Martin Köser, iar vilic era Gaspar Gerich.

 1601 - Doamna Stanca, soţia lui Mihai Viteazul, vine la Râşnov.

 1603 - Domnitorul Ţării Româneşti, Radu Şerban, îl înfrânge pe Principele Transilvaniei Moise Secuiul, lângă Râşnov.

 1633 - Epidemie de ciumă. Bartholomäus Petri, ultimul predicator la capela Sf. Gheorghe (încă nelocalizată cu certitudine), moare de ciumă; capela este părăsită.

 1658 August 20 - Râşnovul este incendiat de tătari, iar locuitorii sunt luaţi în robie. Cetatea nu este afectată, dar este fortificat suplimentar zidul dinspre sud-vest.

 1771 Conform unei conscrieri, la Râşnov se găsesc 2 532 locuitori şi 667 case. Pe etnii sunt numărați 1499 saşi (în cinci vecinătăţi), 895 români, 138 romi.

 1771 Se înregistrează mărturii despre viaţa culturală din Râşnov, în care există o bibliotecă, o asociaţie de cântări, o orchestră.

 1773 Iunie 6 - Viitorul împărat Iosif al II-lea vizitează Râşnovul.

 1804 - Conform cronicii din turnul bisericii, a preotului Johann Teutsch, în Râşnov sunt exercitate următoarele meserii: în principal, agricultura (numai pentru scopuri personale), cultura inului (şi pentru obţinerea de venituri), ţesătoria, strungăritul, rotăritul, tâmplăritul, fierăritul, cismăritul, zidăritul şi dulgheritul (toate în bresle). Mulţi râşnoveni sunt căruţaşi sau se ocupă cu vânzarea lemnului şi arderea pietrei de var. Femeile torc in şi bumbac. Există și un negustor braşovean, două cârciumi şi două mori.

 1874 - construcţia hotelului comunal, denumit ,,La Cetatea Râşnovului”.

 1879 - se construieşte lângă moara de jos o şcoală de înot, şi maestrul de cavalerie Kaunz amenajează o promenadă lângă Livada Preotului.

 1891 - intră în exploatare o cale ferată pe ruta Braşov – Râşnov- Zărneşti.

1896 - Se înfiinţează \"Societatea de lectură română\", cu scopul declarat de a promova cultura şi obiceiurile populare româneşti. Societatea dăruieşte un steag \"Căluşarilor râşnoveni\" pe care erau inscripţionate mesajele: \"Voieşte şi vei putea\", \"Prin cultură la putere\" , \"Cartea face pe om\".

 1894–1908 - în zona Cristian–Râşnov au fost desecate 182 hectare.

 1900 - se începe comasarea spaţiului de locuit.

 1911 - la Râşnov se dă în exploatare prima uzină electrică din Ţara Bârsei.

 În secolul al XIX-lea se modifică într-un mod spectaculos structura etnică a Râşnovului:

 1771: 1499 saşi, 895 români, 138 ţigani.

 1849: 1697 saşi, 1703 români, 14 maghiari, 340 ţigani.

 1890: 1820 saşi, 2 353 români, 105 maghiari.

 1924: 1790 saşi, 3371 români, 91 maghiari.

 1919 Ianuarie 8 - După unirea Transilvaniei cu România a fost numit pentru prima dată un primar român în Râşnov, Ion Ducar.

 1923 - Consiliul orăşenesc, întrunit într-o şedinţă festivă la 2 august 1923, decide dăruirea cetăţii Râşnovului Principelui Moştenitor Carol al României.

 1923 - Se constituie \"Schi Club Bucegi – Râşnov\". În istoria sa, clubul râşnovean cucereşte 35 de titluri naţionale la biatlon, schi fond şi sărituri.

 1924 - Râşnovul a exportat spre Viena 40 de vagoane cu orz pentru bere şi peste 500 de vagoane cu cartofi la Sibiu (Fabrica de amidon).

 1925 februarie 3-5 Primăria Râşnov, unitatea de vânători de munte şi Schi Club Râşnov organizează prima întrecere de schi, un concurs destinat copiilor din centrele de schi constituite de vânători de munte la Râşnov, Zărneşti, Bran, Moeciu, Şirnea şi Fundata.

 1926 Tineretul săsesc amenajează la poalele cetăţii un teren de sport. Piaţa devine parc, denumit \"Regina Maria\".

 1929, martie – Râşnovul primeşte Statutul de staţiune climatică, prin decizia 54678/1929 a Ministerului Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale şi în baza Procesului verbal al Comisiunei balneo climatică nr. 41/ 28 martie 1929.

 1929 - ,,În faţa muntelui Postăvarul şi a stâncii Pietricica, exact la mijlocul noii şosele Predeal–Râşnov, s-a deschis un popas admirabil pentru vilegiaturiştii din Carpaţi, cu un restaurant, hotel şi un parc\". Popasul \"Pârâul Rece\" era proprietatea râşnoveanului Voicu Popa.

 1936 - În \"Tabloul despre numărul străinilor sosiţi în comună ca turişti sau sezonişti\" apar 70 de persoane. Staţiunea Climaterică Râşnov a fost vizitată, pe lângă turiştii români, şi de turişti din Austria, Germania, Franţa, Italia, Polonia, Grecia şi Elveţia. Prima înregistrare era făcută în 20 mai 1936, iar ultima are ca \"dată probabilă a plecării\" 20 octombrie 1936.

 1940 - Trupe germane de artilerie de antrenament sunt cazarmate la Râşnov.

 1944 - În toamnă sunt încartiruite trupe sovietice în Şcoala de gimnastică. Tot atunci, toate clădirile şcolii sunt ocupate de lazaretul militar.

 1950 – Comuna Râşnov a fost declarată oraş

 Pentru Râşnov opţiunea autorităţilor comuniste a fost industrializarea.

 Cea mai importantă decizie a fost extinderea fabricii de scule, unelte agricole şi tehnice, fondate în 1940 de G. Georgescu –Topăslău, firma „GETOP”. Naţionalizată de statul communist, GETOP devine ,,Fabrica de Scule Râşnov”, în acelaşi an începându-se şi construcţia primei hale industriale, dată în exploatare în 1950.

 FSR Râşnov, supradenumită de propagandă ,,sculerul-şef al industriei constructoare de maşini”, era singura unitate industrială din România profilată pe scule aşchietoare.

 În anul 1952 a fost construită a doua unitate industrială importantă a Râşnovului, o uzină chimică experimentală, din care mai târziu se dezvoltă uzina care produce accesorii pentru fabricarea textilelor şi încălţămintei.

 Planul de industrializare intensivă a dus la transformarea comunei Râşnov în oraş încă din anul 1950. Statul român a creat cartiere de locuinţe pentru cei veniţi să ocupe locurile de muncă.

 1959 - Este înfiinţată \"Şcoala sportivă de elevi\", transformată în anul şcolar 1979/1980 în club sub denumirea de \"Clubul Sportiv Şcolar Dinamo Râşnov\". Clubul are în prezent patru secţii: schi fond, biatlon, sărituri cu schiurile şi lupte libere.

 1965 - A fost dat în exploatare la poalele cetăţii un local cu hotel, numit de râşnoveni \"Acapulco\" (deoarece în perioada respectivă aici rulase filmul cu Elvis Presley, în care exista o stâncă de pe care se aruncase starul din film şi care semăna cu stânca de lângă hotel).

 1966 - Are loc premiera filmului Dacii (regia Sergiu Nicolaescu, în rolurile principale: Amza Pellea, Mircea Albulescu). O parte a filmărilor a avut loc la Râşnov. Cetatea şi împrejurimile oraşului au mai fost folosite şi în alte filme de succes româneşti: Mihai Viteazul (1970, regia Sergiu Nicolaescu, în rolul principal Amza Pellea), Nemuritorii (1974, regia Sergiu Nicolaescu, rolurile principale: Sergiu Nicolaescu, Ilarion Ciobanu, Amza Pellea, Ion Besoiu, Gheorghe Dinică, Colea Răutu, Jean Constantin, Gina Patrichi, muzica \"Phoenix\").

 1992 - La doi ani după căderea comunismului, oraşul încă industrial avea 16 384 locuitori, împărţiţi după etnie în 15 494 români, 447 maghiari, 421 germani. Populaţia Râşnovului crescuse în 20 de ani, cu 6300 de locuitori. Cea mai spectaculoasă creştere a populaţiei a avut loc în perioada 1970-1977, când Râşnovul a crescut cu 4800 locuitori, de la 10 107 locuitori la 14 920 locuitori.

 2002 - În apropierea Râşnovului a fost construită \"Black Cove Farm\", o reconstituire a unei ferme americane tradiţionale specifică secolului al XIX-lea, pentru filmarea unor scene din pelicula americană Cold Mountain (premiera 2003, regia Anthony Minghella, în rolurile principale: Nicole Kidman, Renée Zellweger, Jude Law, Donald Sutherland).

 2006 Octombrie 7 - A fost inaugurat sistemul de iluminat al Cetăţii.

 2010, mai, 28 – Printr-o decizie definitivă şi irevocabilă a Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie, cetatea Râşnov revine cu drepturi depline în proprietatea şi administrarea Primăriei Râşnov.